Slefuire cu prag

Frecventand doua din cursurile sale , am descoperit un om simplu, interesant si dedicat stomatologiei. M-am gandit sa-i acord cateva randuri in blog-ul meu postant tehnica de “slefuire cu prag” recomandata de el, tehnica care va interesa cu siguranta pe multi dintre cititorii acestui articol. Persoana in cauza se numeste Dragos Smarandescu, iar ceea ce urmeaza este o parte din cursul sau de slefuire a dintilor:

Tehnici de slefuire

35 Responses to “Slefuire cu prag”

  1. teo  on June 22nd, 2006

    intr-adevar un om dedicat stomatologiei.(smarandescu)

  2. Adrian Soare  on September 3rd, 2006

    Dragos e unul din cei mai buni asistenti din Stoma ( Fiziopatologie! ) pe langa pasiunea pt slefuirea cu prag :)

  3. Raul  on October 9th, 2006

    Foarte frumoasa prezentare, dar …
    Eu am incercat sa slefuiesc asa cum arata diagramele si culmea e ca am reusit. Pina la urma e vorba doar de putina atentie, indeminare si bunavointa. Problemele au aparut in momentul in care mi-au venit lucrarile de la tehnician. Am zis ca mor … parca erau de la un alt pacient. Mai precis era o distanta inacceptabila intre marginea coroanelor si preparatie, iar la o alta lucrare, contractia metalului (cred) a facut imposibila inserarea – era o lucrare de dimensiuni mai mari: 1.7 – 2.4. Dupa ce am “distrus” pragul, lucrarea a iesit OK. Era o lucrare metalo(Cr-Co)-acrilica. Doar lucrarile metalo-ceramice sau integral ceramice pot fi realizate pe astfel de preparari? Sa fie tehnicianul de vina? Sau am facut eu vreo greseala? As fi recunoscator daca mi-ai raspunde.

  4. dr_savu  on October 9th, 2006

    Orice lucrare se poate face cu prag…..totul este sa te pricepi si sa si gasesti tehnicianul potrivit….cat priveste esecul tau se poate datora mai multor factori…..greseala medicului porneste de multe ori de la tehnica de amprentare si de la materialul de amprenta folosit….de partea cealalta, exista multe defecte la turnare , dar si variatii de dimensiune a ghipsului….

  5. Raul  on October 10th, 2006

    Legat de amprenta:
    - nu am luat amprenta in lingura (asta sigur e un minus, dar as vrea sa imi spui daca poate duce automat la esec)
    - am folosit “Speedex” putty+fluid
    - pe model se vedeau clar limitele preparatiei
    Intrebari:
    - ce tip de gips si ce tip de metal foloseste tehnicianul tau?
    - de ce la slefuirile fara prag lucrarile intra fara probleme? (asta cred ca e mai mult retorica)

  6. robert  on October 12th, 2006

    dragi colegi , incercati cat puteti sa intelegeti ca etapele prin care trece o lucrare protetica sunt multiple ..iar cauzele ce duc la nereusita unei lucrari sunt de asemeni multiple…..am sa incerc in randurile de mai jos sa mentionez cat mai multe :
    1. Indicatiile materialului de amprentare……foarte important respectarea proportiilor specificate,precum si timpul de asteptare pana la realizarea modelului de lucru.
    2. Detensionarea amprentelor cu produs specificat de producatorul materialui de amprentare,precum si temperatura incintei unde se realizeaza modelul de lucru
    3. Ghipsul pentru modelul de lucru intodeauna sa se incadreze in categoria clasa IV-a, de altfel ghipsul din care se confectioneaza master modelul.Ghipsurile de pe piata din Romania sunt suficient de bune iar in privinta contractiilor ce le-ai mentionat credeti-ma ca sunt exagerate.

    Daca bontul este pregatit bine ,daca pragul ce il slefuiti o sa-l priviti geometric si o sa constientizati ca anumite infudari chiar daca sunt executate bine pot sa se interpuna si sa nu permita inchiderea ….atunci o sa ne dam seama ca totusi pregatirea cu prag cere multa atentie,indemanare si vointa :) , dar ea se poate realiza cu succes precum si o lucrare protetica ce poata sa faca o inchidere perfecta. Multi nu inteleg ca totusi lucram cu valori ce scad cu mult sub masuratorile milimetrice acolo unde ochiul nu mai este suficient , iar munca tehnicianului nu este inca respectata si apreciata la adevaratul efort ce se depune in realizarea unei proteze dentare!

  7. Ciprian  on October 14th, 2006

    Am incercat sa fac si eu preparari cu prag… din pacate, chiar o amprenta luata cu fir retractor nu s-a dovedit a fi suficienta pentru obtinerea unui model de calitate. Aparent, nu conteaza doar ca pe amprenta sa se vada detaliile de la nivelul sulcusului gingival, ci aceste detalii sa apara si pe model

    Ce material de amprenta folosesti? pe piata materialelor exita o diversitate destul de mare (firme diferite, materiale din diferite categorii,etc).

    In plus, nu doar amprentarea / prepararea trebuie sa fie de calitate…ci si mana tehnicianului care sa inteleaga situatia data….

  8. robert  on October 17th, 2006

    Pacat ca multi nu inteleg ca tehnicianul nu trebuie sa lucreze cu mana, mana trebuie doar sa-l ajute , el trebuie sa lucreze cu capul ! Nu vad cum daca in aprenta se constata ca este reprezentat tot ce ne intereseaza , de ce n-ar fi si pe model ?!

  9. DrLouis  on October 31st, 2006

    savule, ia si tu si citeste, e o varza, nu se intelege nimic; “Cu o freza diamantata cap semirotund, cu diametru la varf 0.8-1 mm se realizeaza un sanfren supragingival” nu zici nici pe ce fata V Prox, L ?? din pozele alea nu rezulta nici o insiruire logica, macar le puneai un 1,2,3,4; apoi zici ca te bagi cu santuri calibrate pe vestibular si in poza se vede W-ul supracingular bla bla, refa si pune ordine matematica!

  10. dr_savu  on October 31st, 2006

    Lou, ma bucur ca aprofundezi aceste randuri, asta denota ca in sfarsit te apuci de slefuirea cu prag…..din pacate nu pot schimba nici ordinea si nici textul deoarece totul este un curs al d-lui Dr. Smarandescu, asa cum am amintit si-n cele scrise mai sus…..recunosc ca cine slefuieste cu prag ar avea multe intrebari de pus ale caror raspunsuri nu se gasesc in acest text, de aceea te rog sa-mi adresezi nelamuririle pt a te ajuta…..

  11. adidinti  on November 24th, 2006

    alooooo! voi v-ati pus vreodata intrebarea daca exista o compatibilitate intre masele de amprenta si gipsurile comercializate pe la noi??? atata timp cat metalul este ok pe model, iar in cavitatea bucala nu-i de acolo, cred ca nu trebuie sa mai dam vina pe metal, masa de ambalat, ceara, si alte subterfugii de genul asta…
    aloooo! in primul rand tehnicianul trebuie sa dispuna de un gips care prin dilatarea sa compenseze dilatarea amprentei… daca amprenta se dilata, bontul tehnicianului va vi mai mic.
    producatorii maselor de amprenta ar trebui sa indice tipul de gips optim.
    auzi, metalul este de vina!?!
    pana la problemele legate de tipul de slefuire, cred ca ar trebui sa se tina cont de materialele de care dispunem.
    apropos… pe la cursurile tinute pe la noi, se sugereaza ca o capa metalica va fi ok in momentul in care atunci cand se intoarce modelul, capa trebuie sa cada…
    vorbesc de congrese locale si nationale…
    pai… care frictiune? care inchidere marginala?
    VA VORBESC DIN PUNCTUL MAI MULTOR ECHIPE MEDICI_TEHNICIENI.

  12. iulianR  on December 4th, 2006

    Adi,prin dilatare trebuie sa compenseze contractia materialului de amprenta si nu dilatarea,iar tehnicianul va lucra pe bonturi mai mici cand se contracta amprenta.Cunoscandu-te sunt convins ca ai vrut sa zici multe si nu ai fost atent la ce ai scris.
    Sper sa am timp si sa pun aici cateva remarci cu privire la exactitatea lucrarilor.Sunt f. multe de spus si mai ales pentru cei care sunt la inceput.

  13. adidinti  on December 6th, 2006

    ptr. iulica: este vorba de dilatare in masa a materialului de amprenta, deci “gaurile” se micsoreaza. de aceea avem bontui mai mici. ne trebuie un gips cu expansiune de priza de cel putin 15%.
    daca ar fi vorba de o contractie a masei de amprenta cum spui tu, am avea bonturi mai mari. de acord?
    imagineaza-ti amprenta ca fiind goala(ca un balon) si ai posibilitatea sa pompezi aer in acea amprenta. ce se intampla? se dilata, iar bonturile noastre vor fi mai mici…
    parerea mea!

  14. soare mihaela  on January 15th, 2007

    imi place ca intalnesc aceeasi oameni dar voi cand mai lucrati daca stati de vorba ? teoriile sunt bune si ele dar raman doar teorii .Cand nu-ti intra lucrarea, cu pacientul uitandu-se la tine trebuie sa iei o decizie…si nu toti inteleg “compatibilitatile”astea dinte materiale: doctor-pacient-tehnician

  15. seba  on February 3rd, 2007

    buna
    sunt un adept al acestui tip de preparare pentru ca rezultatele sunt mult imbunatatite pe termen lung si pacientii vor avea doar de castigat…
    As dori sa stiu…cu ce finisati pragurile pentru a elimina eventualele denivelari sau “neconcordante” in lungul pragului (de exemplu in cazul prepararii unor molari superiori unde nu prea ai vizibilitate pe fata D)

  16. dr_savu  on February 4th, 2007

    http://i99.photobucket.com/albums/l319/dr_savu/DSC03060.jpg

    http://i99.photobucket.com/albums/l319/dr_savu/DSC03059.jpg

    http://i99.photobucket.com/albums/l319/dr_savu/DSC03058.jpg

    Seba, astea sunt frezele pe care le folosesc eu ( cel mai adesea) la o slefuire cu prag…..

  17. marius  on March 11th, 2007

    Am picat prin hazard pe situl dumneavoastra si vreau sa precizez ca nu prepararea dintilor e in cauza. Ca e cu prag sau nu asta e alegerea practicianului, ca si materialul de amprenta. In cazul unei amprente valabile cu limite lisibile, tot ceea ce urmeaza e in responsabilitatea tehnicianului dentar care trebuie sa aleaga produsele adecvate pentru atingerea rezultatului dorit. Mai important decit gipsul, care trebuie sa fie de clasa IV pt.prothesa fixa, esta calitatea masei de ambalat utilisate pentru turnarea aliajului dentar , masa care determinafoarte mare masura rezultatul. Prin variatia concentratiei lichidului utilisat, turnatura, inteleg prin asta armatura metalica poate sa fie mai strimta sau mai larga in functie de aliajul utilizat;asta nu priveste dentistul ci tehnicianul care are la dispozitie o gama foarte variata de produse cu care sa ajunga la rezultatul dorit. Bineinteles intra in joc experienta si motivarea sa, iar nu in ultimul rind comunicarea cu practicianul. In cazul care l-am citit, ma refer la aliajul Co-Cr , e de notorietae ca turnaturile, armaturile metalice deci, sunt mai strimte, de unde aparitia in ultimii ani a unor lichide de amestec pentru masele de ambalat cu o expansiune de 110%. De exemplu, pt un aliaj pretios, inteleg peste 75%Au, concentratia e de 50-60%, aliaj pe baza de Pd, 65-70%, iar Ni-Cr 80-90%. Vreau sa spun ca technicianul dentar are la dispozitie totul de ce are nevoie ca sa ajunga la rezultatul dorit du conditia sa stie ce face; mare parte din societatile producatoare de furnituri dentare se gasesc pe piata romaneasca, deci implicit si produsele lor, dar cum stiti si dvs, nimic nu e gratuit pe lumea asta, iar calitatea se plateste. Eu utilisez produsele Fujirock si Shera cu rezultate foarte bune. Noapte buna

  18. Vlad  on November 26th, 2007

    Salut stimatzi colegi !

    Despre slefuirea cu prag pot sa va spun un prim lucru : NU te astepta sa-ti “iasa din prima” !!!!
    Preparatzia “cu prag” , pana la urma , nici nu e asa de greu de realizat , … partea grea vine atunci cand trebuie sa hotarasti cat de mult infunzi pragul subgingival astfel incat sa poata fi amprentat corect , SI ASTA FARA SA LEZEZI GINGIA , (adica sa fie VIZIBIL chiar si pe amprenta pe toata circumferinta sa!!!) , IAR JONCTIUNEA PROTEZEI CU PRAGUL SA FIE ASCUNSA SUBGINGIVAL … !!!
    Cu tot respectul pt Dr Savu , care ne ofera o schitza destul de elaborata si corecta , as indrazni sa punctez faptul ca un FILMULET ar completa perfect prezentarea de mai sus .Acest fel de filmulete ati putea gasi de exemplu in sectiune educationala a site-ului :

    glidewell-lab.com !!!

    Inca ceva : NU VA LAMENTATZI PREA TARE PT ALIAJ , CONTRACTII , GHIPS …ETC !!! DACA AMPRENTA E BUNA SI TEHNICIANUL STIE CE FACE …. N-ARE CUM SA NU IASA BINE :) ) !!!

  19. Dan  on December 29th, 2008

    Buna ,
    Ma bucur ca exista acest blog.Eu lucrez de mult timp cu prag, am lucrat si invatat in strainatate , dar problema ca nu am gasit prea multi tehnicieni care vad pragul. Imi pute-ti da si mie numele tehnicianului dumneavoastra ?
    Lucrez cu 3 tehnicieni din orase diferite pt. unul nu se pricepe la metal , altul are probleme cu estetica iar altul nu lucreaza scheletate si uite asa se invirte roata si trebuie sa schimb citva tehnicieni pe an.

  20. dr_savu  on January 4th, 2009

    salut Dan, tocmai ti-am trimis pe privat datele cerute….multumesc pt aprecieri si spor, in continuare, la slefuit praguri

  21. exta  on March 4th, 2009

    buna!

    sunt studenta in anul 3 la medicina dentara in mures… si azi ama vut primul curs despre slefuiri…

    cum nu aveam ce face dupa o zi obositoare…am dat un search si am aterizat aici.

    din cate am inteles eu azi la curs…nu se prea foloseste slefuirea cu prag…pentru ca e dificil de realizat si pentru ca tehnicienii fac ceva gresit…

    inca nu sunt prea sigura despre toate implicatiile dar ce am citit aici mi-a starnit curiozitatea si voi continua sa caut si sa citesc si sa invat :)

    continuati! i love it :)

  22. Adi  on April 24th, 2009

    Ptr Dan! Intrebai de un tehnician bun. Acesta este Andrei Gnandt din Sibiu, str Hipodromului nr 13. A lucrat in Germania, stie sa realizeze lucrari pe dinti preparati cu prag, pune accentul in special pe estetica lucrarilor protetice, e un pic mai scump ,dar merita sa lucrezi cu el. Daca vrei mai multe informatii spune-mi si iti voi oferi mai multe informatii.

  23. blla  on January 20th, 2010

    dr_savu, eu as vrea sa tiu, cam cat dureaza o slefuire la tine?, adica sa zicem ca ai 4 bonturi, in cat timp, le slefuiesti pe toate? si inca o intrebare:D….iei amprenta in aceeasi zi cu slefuirea? multumesc!

  24. Mind  on February 17th, 2010

    dr_savu, eu personal am studiat sub Smarandescu si am observat ca , este intr-adevar pasionat… insa nu este perfect. A comis erori inclusiv la amprentare facandu-ne demonstratii. Nu trebuie luat, deci chiar ca sfant ceea ce ne prezinta.

    In legatura cu ce este mai sus, am sesizat 3 erori.

    - prima , la slefuirea vestibulara, unde se foloseste freza cu santuri calibrate de 0,6-0,8 mm care nu este compatibila cu freza diamantata cilindrica cu cap semi-rotund care creaza un sant de 0,4-0,5 mm. Cele doua sunt prea diferite si utilizate la mai putin de 2 mm una fata de cealalta, lucru care in practica va duce la aparitia unei pante foarte accentuate intre sant si fata vestibulara.

    - a 2-a , in primele poze suntem indemnati sa luam 0,4-0,5 sau 0,6-0,8 din la nivelul pragului…iar in ultimele poze de laincisiv, de exemplu ni se arata prag de 1,2 mm…diferenta este cam mare si nu este explicata. Oricum 1,2 mm este insuficient pentru o coroana de orice tip mai putin, eventual zirconiu. La grosimea asta intra metal, ceramica si ciment. Nu are cum. Se bate cap-in-cap cu indicatiile orcarei coroane. Sa nu zic daca ne gandim la vita in ceram unde e ceramica cu o groaza de straturi.

    - a 3-a buba….exista o greseala fundamentala. daca va uitati cu atentie la poze…BONTUL ESTE RETENTV ! fata orala a bontului este concava astfel incat muchia incizala ( ocluzala mai jos ) bombeaza peste sant. deretentivizarea este prima regula in slefuire. si de aici pot rezulta si erorile mentionate mai sus. mai ales daca este fortat materialul de amprenta imediat dupa priza pentru a fi scos din retentia respectiva.

  25. valentin  on September 1st, 2010

    doctorilor acordati mai multa atentie amprentarii..dk lucrarea vine bine pe model si in gura nu…:domnu doctor e cam bou

  26. valentin  on September 1st, 2010

    in plus:cu acrilat va dati voi mari?…dk acrilatul nu-l bagi..atunci ce sa mai spui de integral zirkonice..sau zirconiu ceram…concluzie:slefuire +amprenta exceptionale(fara burti,colete bine evidentiate in ampr,caninul sa fie canin cu ca bont de premolar,sa lasi s;patiu suficient, nu doar sa treaca lumina,folosesti un silicon bun(intereseaza-te sunt cateva de exceptie)suprafata neteda bont..folosesti fir la amprentare,,ai grija la inclinatia frezei cand slefuiesti,,ai grija la micile praguri suplimentare proximale ……..amprenta in lingura ,antagonist in lingura,muscatura in silicon de ocluzie subtire nu cat china…)si poate o sa ti iasa bn,ca deaceea ai facut 6 ani ca sa sti macar cand e vina ta…invata toate etapele de laborator,si cate ceva despre materialele deacolo,si vei vedea ca de multe ori sunt mai scumpe decat folosesti tu in cabinet…si de calitate si de ce vrei..

  27. valentin  on September 1st, 2010

    tehnicianul e cheia,domnule raul.mergi mai des in laborator si imprieteneste-te cu el,t va invata multe,,scuze dk am adus vreo jignire,dar sunt revoltat impotriva multor medici,,,,

  28. valentin  on September 1st, 2010

    pozele,tehnica,totul e ok..sunt greseli de prezentare?e ok..totul e menit sa-ti ofere un punct de plecare…peparcurs te experimentezi..inveti din greselile tale..nu coonteaza cum faci:NUMAI SA FACI CU PRAG……..EXPERIMENTEAZA…DAR FA CU PRAGGGGGGGGGG…SI COMUNICA TEHNICIANULUI..EVENTUAL FI TU CURIERUL…NOROC

  29. valentin  on September 1st, 2010

    PT DOMNISOARA AN3:TEHNICIENII FAC LUCRAI DE PE AMPRENTA TA ,AI GRESIT AMPRENTA,EL ITI GRESESTE LUCRAREA,,NUMAI CA DE MULTE ORI EL VEDE ASTA SI ARE MULTE SMECHERII SI ITI FACE PE NISTE BONTURI D….O LUCRARE BUNA…CERCETEAZA,VEI AFLA RASPUNSURI….EX:AMPRENTA FARA PRAG.TEH GRAVEAZA,SI DUPA ETAPE..ETC..CAND FACI PROBA TU ZICI CA E SCURTA…PAI CUM CA EL A GRAVAT DECI TREBUIE SA FIE LUNGA …CINE E VINOVAT?CEL CARE NU A EVIDETIAT COLETUL ,CEL CARE NU A FACUT PRAG…NU?

  30. valentin  on September 3rd, 2010

    dragos smarandescu.are cele mai tari cunostinte legate de dinti….smecherii,cum zice el…parerea mea e ca e cel mai bun din stoma davila,…cu multe smecherii invatate de la el ..m am lansat intr o carieraa de succes…nota zece

  31. Mihai  on October 15th, 2010

    Foarte bun articolul, avem multe de invatat din el. Aprob ce a zis si Vlad, un filmulet ar fi binevenit !

  32. dr_tugulea  on November 12th, 2010

    ar fi interesanta si parerea mea ca mult mai usoara si mai practica reverse preparation technique http://www.glidewelldental.com/dentist/video/

  33. bebe  on January 15th, 2011

    Cu siguranta slefuirea cu prag are smecheria ei caci nu degeaba o tot slavesc toti…O singura chestie nu inteleg…de ce la TOATE puntile(cel putin pe alea pe care le-am vazut eu) unde s-a utilizat slefuire cu prag exista retractii(dupa 2-3-5 ani) considerabil mai mari decit la multe alte lucrari de 10 ani unde s-a slefuit tangential?

  34. Dr_savu  on January 15th, 2011

    Toate puntile au probleme cu retractiile gingivale Bebe, la slefuirea cu prag se vede mai repede deoarece este juxtagingivala, iar la tangentiala este “infipta” fara mila in parodontiu. De ce se retrage gingia si la una si la alta? simplu: nu exista echilibrare ocluzala corecta, in nici unul din cazuri ;)

  35. Alex vechy  on August 23rd, 2011

    Slefuirea asta cu prag care este e o arta, nush dar io asha o percep:))))))
    Io am shlefuit si 4 si 5 si 9 ore record ……. :) ) pt mine doar … Doar ca sa nu lezez jingia in niciun fel si asta ma refer la shlefuirea totala a kavitatzii bukale…… Rezultatele sunt incantatoare …. Dr. Savu reapect ……

Leave a Reply