Doctor Savu

A mai trecut un an prin noi……

La sfarsitul lui 2005, cand faceam o analiza a ceea ce avea sa vina, mai exact anul 2006, vedeam totul ca pe un an greu cu multe modificari si tentatii de schimbari a directiei…..asa a si fost acest an: plin de evenimente. Multumesc lui Dumnezeu, in afara de o colica renala si o entorsa( venita acum de sarbatori), am fost sanatos si am avut putere de munca. Dar care au fost principalele evenimente ale lui 2006? Am sa le relatez in mod cronologic:
- primul eveniment avea sa-l constituie marirea numarului de colegi in cabinet: un nou medic, o asistenta si primul front desk manager, al carui proiect se va concluziona abia in anul care vine; a fost o mutare buna, inspirata si care mi-a adus noi perspective.
-in mai 2006, printr-o simpla cautare pe google, am descoperit o comunitate care avea sa-mi schimbe viata profesionala.
-tot in luna mai anul acesta am hotarat, la indemnele unui bun prieten, sa-mi astern gandurile si cazurile de stoma in acest blog;s-a dovedit a fi un lucru bun care mi-a adus un castig prin criticile si laudele primite, dar si prin aparitia unor noi prieteni in viata mea, carora le multumesc pe aceasta cale.
-in aceasta vara am hotarat sa-mi renovez cabinetul dar si sa maresc echipa , lucru care s-a si intamplat: un nou medic si o asistenta. Echipa a avut foarte mult de castigat atat profesional cat si social.
-la sfarsitul lui septembrie aveam sa cunosc, fizic, oameni cu care comunicasem, cateva luni, virtual, si care mi-au lasat o impresie deosebita: Academia Eugenol. Castigul pe care toti membrii acestei comunitati l-au avut prin intemeierea sa nu poate fi redat aici in cuvinte, insa sper ca fiecare sa realizeze toate acestea. Succesul primei intalniri s-a concretizat si prin inmultirea numarului celor care aveau sa-si faca aparitia la cea de a doua intalnire, cu ocazia Denta, de la sfarsitul lui noiembrie.
-tot in 2006 am avut ocazia sa primim in cabinet( in momente diferite) vizita a cinci dintre colegii de breasla. Sunt sigur ca prezenta lor acolo a fost un castig de ambele parti si le multumesc pentru aceasta.
-tot in aceasta toamna, am fost prezent la prima Adunare Generala a AMSPPR…..parerea mea despre evenimentele respective o gasiti aici .

Probabil ca ar fi mult mai mult de spus despre toate cate s-au intamplat in 2006. Am sa ma limitez totusi la cele enumerate mai sus. Sper insa ca in 2007 sa avem multa sanatate ca sa avem puterea sa trecem prin el, indiferent cat de greu va fi el.
Am sa postez acum la sfarsit un mic filmulet, deoarece decembrie pentru romani nu inseamna numai luna cadourilor ci si luna in care am primit libertatea de a ne exprima.

Sa aruncam tierenerf-urile!!!!

Greu de spus unui medic stomatolog care a fost obisnuit toata cariera sa sa le foloseasca: ” Arunca tiernerf-urile, sunt niste ace de care nu mai ai nevoie si nu-ti pot aduce decat necazuri”. In multe polemici avute, cu unii colegi, pe tema endodontiei, nu reuseam sa ma fac inteles atunci cand in setul de ace endo spuneam ca eu nu am tiernerf-uri. Putini, mult prea putini stiu ca NaOCl intr-o concentratie de 3-5% , dar si K-File-urile de iso 08, 10, 15, 20,25…etc sunt suficiente pt inlaturarea manunchiului vasculo-nervos de pe canalele unui dinte. Da, dar aceasta concentratie de NaOCl necesita si o izolare foarte buna a cavitatii bucale a pacientului, deoarece poate produce arsuri extrem de grave. Izolarea trebuie insa facuta cu sistemul de diga, care se gaseste sporadic in cabinetele de stomatologie din spatiul carpato-ponto-danubian. Extrem de important si pentru obtinerea unor canale necontaminate de masele debacterii ce se afla in saliva, acest sistem este rar amintit in scoala romaneasca de stomatologie.
Filmuletul acesta este cadoul meu de Mos Nicolae, pentru toti aceia care se indoiesc de eficienta hipocloritului de sodiu si este o demonstratie clara a actiunii acestuia asupra partilor organice din pachetul vasculo-nervos. Mentionez ca filmul este facut destul de rudimentar, a fost o decizie spontana luata in momentul in care colegul meu de cabinet (Dr. Cosmin Negru caruia ii multumesc mult pentru punerea la dispozitie a materialului), m-a chemat aratandu-mi ce a scos, cu penseta, dintr-o camera pulpara deschisa de o cavitate carioasa profunda. Am luat repede o cutie Petri in care am asezat “nervishorul” necrozat si l-am lasat cinci minute in solutie, dupa care am reinnoit solutia, asa cum se vede in filmare (solutia a fost aplicata cu o seringa in care fusese ser fizilogic, lucru care apare mai tarziu in filmare si pt care imi cer scuze…..asa cum am mentionat totul a fost spontan, iar asistenta mi-a pus la dispozitie lucruri nu tocmai demne de o filmare). Filmarea a fost facuta cu o camera foto al carei card a fost descarcat la fiecare 5 min. Au fost 6 filmari in total care au fost puse ulterior intr-un montaj de 7 minute.
Nu astept vreun Oscar pentru aceste imagini, sper insa ca multe conceptii sa se schimbe si multe conduite terapeutice sa tina seama de actorul din rolul principal: NaOCl 3-5% .

“Un cap face si altul trage….”

In liceu cand am inceput sa umblu si eu cu fete, tata m-a povatuit sa am mereu la mine un prezervativ cand am ganduri marete spunandu-mi ca: “Un cap face si altul trage”. N-am uitat niciodata aceste randuri si nu stiu de ce dar, de cate ori dadeam un sfat( egal in ce domeniu imi venea in cap aceasta vorba). As fi spus-o si pacientei al carei caz il voi prezenta insa nu se potrivea contextului.

Dar despre ce este vorba? Azi, sambata, 2 decembrie, lucram linistit la ultimul pacient asteptand cu nerabdare sa incep si eu weekend-ul . Cand primesc un telefon de la un prieten care imi spune: “Bai, moare soacramea, ce pot sa fac?”. Atunci eu zic razand:” Pai considera-te norocos, multi ar vrea sa fie in pielea ta”. Tot razand imi spune si el: “Nu mai, moare de durere de masea si ma tot toaca nevasta la cap s-o aduc la tine”. Am acceptat, normal, era o urgenta, el imi este prieten, era si sfarsitul programului, deci toate se potriveau….ma rog, mai putin atitudinea asistentei care s-a incruntat putin cand a auzit ca avem un pacient neprogramat la sfarsitul programului.

Bun, ce se intampla, pacienta ce urma s-o vad mai fusese la noi la cabinet. Avea multe probleme, iar cand i-am spus pretul pentru o reabilitare totala a rupt usa, cautand un medic mai “ieftin”. N-am replicat nimic atunci. Este o tara libera iar fiecare are libertatea de a alege. Am sa postez o radiografie cu dintii din zona despre care vom discuta.

Este vorba despre 32,31,41,41,43,44. Ma rog, 44 nu se vede in radiografie. Pe 32 se vede o parodontita apicala cronica( asimptomatica pe atunci). Se vede si o lucrare( gaudent desigur, care avea ca stalpi 42,43, 44 si doua extensii 45, 46( clasic mioritic….astea nu se vad).

In fine pacienta a venit in cabinet cu 42 simptomatic. Era in tratament la un alt medic( irelevant cine este persoana respectiva). Dupa ablatia lucrarii s-a descoperit o gangrena cauzata de un proces carios. S-a efectuat un tratament de canal si s-a aplicat un “pansament”( nu pot spune exact ce se afla acolo). Pacienta inlaturase singura obturatia provizorie in incercarea disperata de a pune capat durerilor cauzate de flare-up-ul creat la prepararea canalui.

Am stat si am privit si eu aceasta imagine, asa cum o faceti si voi acum si m-am mirat tare de ceea ce am vazut: 31, 41 pe care eu ii vazusem intacti erau devitalizati ( “in scop protetic”, probabil ca acolo or sa iasa niste incisivi de marimea unor premolari, asa de suficient au fost slefuiti, dar nu-i nimic ca exista tehnicianul despre care se poate spune ca-i prost). Acelasi lucru s-a intamplat si cu 43, probabil ca 44 sta la rand. Ca sa fim siguri ca acesti dinti au fost devitalizati au fost lasate si “motzurile” de gutaperca al caror rosu aprins se asorteaza bine cu rosul limbii. Intrebare : Unde este 32?….ei, cum unde este. Isi asteapta randul la incinerat in Spitalul Judetean, acolo unde toate cabinetele duc deseurile ce trebuiesc incinerate. Asta in cazul cel mai bun. In cel mai rau, ii linge vreun comunitar, intr-un tomberon, urmele de sange ramase dupa extractie. Mda, 32-ul a fost extras, pentru ca asa cum vedeti si dumneavoastra pe radiografie i s-a pus clasicul diagnostic: “Aveti granulom, nu mai poate fi salvat!” Nu s-a incercat nici macar o sedinta salvarea acestui dinte prin tratament medicamentos. Nemai luind in calcul faptul ca acesti dinti nu au fost protezati provizoriu, pacienta a decis totusi sa paraseasca acest medic. Cauza?Ha, ha….acum vine paradoxul: durerile cauzate de flare-ups-ul care teoretic poate apare si atunci cand o trateaza cel mai bun endodontist din lumea asta.

Din pacate nu am radiografii sa vedem patenta acestor obturatii, nu ca ar mai conta atata timp cat percolarea bacteriana pe langa conurile de gutaperca o vede si un copil. Ideea este ca nici nu le voi mai vedea, pentru ca am refuzat cazul de data aceasta.

Ce vreau eu sa relev cu acest articol este nu neaparat neprofesionalismul si miserupismul multor colegi de breasla ci altceva: Stomatologie sociala nu exista, iar cand ea totusi exista aceea se cheama IATROGENIE sociala.