Archive for May, 2006

Slefuire cu prag

Frecventand doua din cursurile sale , am descoperit un om simplu, interesant si dedicat stomatologiei. M-am gandit sa-i acord cateva randuri in blog-ul meu postant tehnica de “slefuire cu prag” recomandata de el, tehnica care va interesa cu siguranta pe multi dintre cititorii acestui articol. Persoana in cauza se numeste Dragos Smarandescu, iar ceea ce urmeaza este o parte din cursul sau de slefuire a dintilor:

Preparatie cu prag pe dinte din grupul frontal

Untitled-210.jpg
Cu o freza diamantata cap semirotund, cu diametru la varf 0.8-1 mm se realizeaza un sanfren supragingival(cca. 0.5 mm deasupra gingiei), adancimea acestuia fiind jumatate din grosimea frezei( deci 0.4-0.5 mm)
Untitled-33.jpg
Cu aceeasi freza se reduce inaltimea dintelui cu cca. 2 mm
Untitled-41.jpg
Cu o freza pentru santuri calibrate se traseaza santuri pe fata vestibulara. Adincimea acestora va fi de 0.6-0.8 mm, corespunzator diferentei pe raza dintre axul frezei si discurile de diamant.
Untitled-51.jpg
Cu ajutorul frezei folosite in fazele 1 si 2 se indeparteaza din fata vestibulara pana cand se ajunge la fundul santului calibrat situat superior( cel dinspre incizal)
Untitled-61.jpg
Cu aceeasi freza se realizeaza pragul, la nivel gingival, pe tot conturul dintelui; se observa angulatia in plan sagital pe care o prezinta fata vestibulara dupa aceasta faza de slefuire
Untitled-71.jpg
Cu o freza diamantata ovala se realizeaza geometria cingulara. Distanta dintre prag si concavitate pe fata orala este de 1-2 mm, functie de dimensiunea dintelui.Nota: Daca se considera ca rezistenta mecanica a tesutului dur ramas este insuficienta, se procedeaza la armarea cu pivot de titan sau fibra de carbon- ceea ce impune insa devitalizarea dintelui; aceasta decizie ar trebui luata inainte de inceperea slefuirii.
Untitled-81.jpg
Se procedeaza la retractia gingivala cu snur( preferabil impregnat) pentru a putea realiza infundarea subgingivala a pragului.
Untitled-91.jpg
Infundarea pragului se face cu o freza de infundat prag sau cu o freza cilindrica diamantata, diametru 0.9-1 mm. Unghiul recomandat:90-120-135 grade.
Untitled-101.jpg
Sensul corect de inaintare la prepararea pragului
Untitled-111.jpg
Untitled-121.jpg
Angulatia pragului se realizeaza treptat.
Untitled-301.jpg
Dimensiunile corecte de slefuire( pot fi usor mai mici in cazul centralilor inferiori).

Preparatie cu prag pe premolari

Untitled-131.jpg
Contururile fetelor aproximala, respectiv vestibulara.

Untitled-311.jpg
Deretentivizarea, separatia si realizarea pragurilor la nivel gingival( 0.9-1mm)
Untitled141.jpg
Reducerea inaltimii cuspidului vestibular
Untitled-321.jpg
Cu o freza ovala se reduce inaltimea preparatiei
Untitled-1511.jpg
Se realizeaza doua fosete ca in figura
Untitled-161.jpg
Dimensiunile corecte ale preparatiei( vedere dinspre mezial)
Untitled-171.jpg
Dimensiunile corecte ale preparatiei( vedere dinspre vestibular)

Preparatie cu prag pe molari

Untitled-181.jpg
Contururile fetelor aproximala, respectiv vestibulara

Untitled-191.jpg
Dupa realizarea pragului( de preferat la nivel gingival) se obtine un sant cu directie meziodistala. Cu aceasta ocazie se reduce si inaltimea preparatiei.
Untitled-201.jpg
Santul mentionat trebuie sa corespunda in ocluzie cu cuspidul( cuspizii) dintelui antagonist.
Untitled-211.jpg
Se rotunjesc muchiile ascutite si se accentueaza santurile dintre cuspizii din fata orala, respectiv vestibulara.Untitled-221.jpg
Dimensiunile corecte ale preparatiei. Vedere dinspre aproximal(sus) si dinspre vestibular( jos)

Fatete integral ceramice

Untitled-231.jpg
Trasare santurilor calibrate in 1/3 incizala cu o freza ce are diferentza pe raza de 0.4 mm intre ax si discul diamantat.

Untitled-251.jpg
Frezarea portiunii din fata vestibulara pana la baza santurilor si trasarea santurilor calibrate pe treimea medie.
Untitled-271.jpg
Untitled-261.jpg
Frezarea portiunii medii si de colet a fetei vestibulare, si a fetelor aproximale in jumatatea lor vestibulara, lasand intact punctul de contact
Untitled331.jpg
Untitled-283.jpg
Reducerea inaltimii muchiei incizale
Untitled-292.jpg
Variante de frezare, vedere dinspre planul de ocluzie: sus=punctul de contact dintre doua fatete vecine se realizeaza in dentina, jos=punctul de contact intre doua fatete vecine se realizeaza in portelan. Nota: punctul de contact cu dintii vecini nefrezati se realizeaza de preferat in dentina

Este apexlocatorul necesar sau nu?

“Cine n-a vazut Tunisia, n-a vazut lumea”, asa incepea un spot publicitar acum cativa ani pe Discovery. Ceva de genul asta se poate spune si despre apexlocator: cine n-a folosit unul, n-a facut endodontie.
Trebuie sa recunosc ca doar curiozitatea si tendinta la nou, m-au indemnat in achizitionarea unui asemenea aparat si nicidecum constientizarea necesitatii lui. Cucerit de noua era din Endodontie, dominata de acele Ni-Ti, am hotarat sa mai dau o pagina in scurtul jurnal al experientei mele stomatologice si am achizitionat primul set de ace rotative( ProTaper Manual). Dupa o serie de cursuri, prezentari, dar si studiu individual, am inteles ca acestea vor inlatura intr-un procent de 100%, vechea tehnica de obturat canale. Pe cat de bine am inteles necesitatea acestui sistem si eficacitatea lui, tot atat de bine am inteles, ca folosit, fara un apex locator, este ca o masina de lux fara benzina: te uiti lung la ea, fara s-o poti utiliza.
Piata este plina de produse, iar cei ce-si vand marfa isi lauda produsul, precum o mama propriul odor. Atunci am apelat la experinta specialistului, si astfel unul dintre bunii endodontisti ai Germaniei, Dr. Christoph Huhn, din Dessau, mi-a recomandat doua produse, pe care ma simt dator sa le transmit, informational, si eu, mai departe colegilor: RootZx( Morita) si Raypex(VDW). Exact in aceasta ordine, cu precizarea ca cel de al doilea poate fi un compromis in lipsa primului( acesta avand un pret dublu). Faptul ca acel om recomanda doua produse ale unor firme concurente celei care il adusese sa tina acel curs, mi-a spus multe despre obiectivitatea sa.
Mai zilele trecute vorbeam pe aceasta tema cu un coleg de breasla, caruia ii comparam cele doua produse cu un Mercedes si un Opel. Ii povesteam apoi, cum in acest moment nu as mai putea obtura un canal fara “Opelul meu”, caci dupa cum bine observati am optat pt un Raypex. Ce a insemnat aceasta schimbare pentru mine in practica ? Greu de descris: a transformat endodontia dintr-o “tehnica oarba” cum este ea numita in stomatologie, intr-una plina de siguranta, dar si succes pe masura.
La un alt curs in octombrie, anul trecut, Prof. Dr. Shimon Friedman, de la catedra de endodontie a Universitatii de Stomatologie Torornto, spunea: “cine face endodontie fara apexlocator, acela nu-si respecta pacientii, iar cine isi respecta pacientii are si succes”.

Incercand sa raspund la intrebarea din titlu, pot spune doar atat: Sper ca acest nou mod de lucru sa-mi aduca suficient succes pentru a putea confirma spotul publicitar de pe Discovery.
Postez aditional trei cazuri ( before and after) realizate prin tehnica rotativa( ProTaper Manual) si cu apexlocatorul( Raypex5).

Cazul 1-before & after
1 Adi Patrascu.jpgDSC02051.jpg

IMG_0004.jpg cazul 1, dupa 10 luni de la retratament

Cazul 2 -before & after
Bogdan Tilea2.jpg Bogdan Tilea 4.jpg

Cazul 3 -before & after
DSC02390.jpgDSC02393.jpg

Hello world

DSC02641.jpg Duminica, 14 Mai 2006, soarele a rasarit la 5:46, un nou focar de gripa aviara descoperit pe langa Brasov, Dinamo zguduita de infrangerea de ieri de pe teren propriu cu codasa FC Vaslui, Traian Basescu operat in Viena, Pitesti-ul amortit de cele 25 de grade, altfel spus…… o zi normala . Ce poate fi totusi neobisnuit in aceasta zi frumoasa de primavara?…. se naste un nou blog in euforia care a cuprins lumea internetului de pe plaiurile mioritice. O noua tema: STOMATOLOGIA si “supusii ei”. Cum petrec in jur de 8-12 ore in cabinetul dentar, iar apoi inca 3-5 pe internet si tot printre temele stomatologice, ma simt putin “casatorit “cu profesia mea, asa ca m-am gandit sa-i ofer un dar la aniversarea a 6 ani de “convietuire”. Blog-ul meu se adreseaza mai ales colegilor de breasla, din partea carora sper sa primesc feedback in incercarea de a dispersa monotonia practicii dintre patru pereti, ale carei rezultate, de cele mai multe ori, nu ai cui sa le impartasesti, sau cu cine le verifica.Voi posta aici cat mai multa informatie obtinuta in lungile ore de navigat prin marea “biblioteca virtuala”, dar si multe din cazurile rezolvate(sau nu) in cabinetul personal.Un drum lung de parcurs…..